 |
|
 |
|
claudia minela Membru

Data inscrierii: 07/Ian/2010 Mesaje: 180 Localitate: BUCURESTI
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 31/05/2010 21:53 Titlul subiectului: Un munte de gură |
|
|
aud pescăruşii eliberând strigăte către cer
oamenii îşi lasă trupurile agonizate de soare
nisipul încins arde tălpi supărate
cerul se luptă cu norii
marea se-nfruptă din maluri
spălând cimitire de scoici înflorite în alge de spumă
*
mă desprind de mine şi zbor înspre ea
mă trage mă leagănă-n valuri
e rece şi bine
e lin şi răcoare
**
cerul se-ncruntă
biciuie ţărmul cu lasere tunet
nisipul scrâşneşte târându-se-aval împins de vânt rece
***
plouă şi plouă
iar ea tot plezneşte în stânga şi-n dreapta cu palmele-i valuri
m-astupă n-am aer mi-e frică
mă-mpinge spre ţărm se retrage cu mine în largu-i spasmodic
n-am nicio scăpare
din braţe-mi cresc aripi şi coadă-n picioare
iar trupu-mi şopârlă se târăşte spre mal neputincios experimentează să zboare...
****
în urmă privesc mi-e groază ce văd
un munte de gură se cască spre mine
se-apropie iute
mă zbat şi înot
ah ţărmul! e-atât de aproape şi-atât de departe
m-atinge îi simt umezeala
nu vreau!
hai că poţi!
mă-nghite mă strânge vârtejul mă trage
mă zbat iar mă zbat aproape că ies
îmi văd inima-n valuri plutind goală, mată
ca un plămân de peşte mort
*****
alunec şi gura mă-nghite
******
arde, tremură, a confecționat insolaţie
se lamentează babuinul îmbrăcat în zăpadă
cotcodăcind cu tentacule-n urechi _________________ fiecare om gaseste in mine ceea ce este el insusi... |
|