 |
|
 |
|
claudia minela Membru

Data inscrierii: 07/Ian/2010 Mesaje: 180 Localitate: BUCURESTI
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 11/07/2010 23:14 Titlul subiectului: Marius Ştefan Aldea Mail de la prietenul Nichita |
|
|
Bătrâne, de la o vreme tristeţea mă ţine în bas
Şi-s adus de posterior vrăjitoreşte,
Dar de-o votcă mă pot apleca până la tine,
derbedeule,
Îţi zisăi, mă, că mă îndrept către Spre,
Îţi zisăi că mi-au căzut dinţoşii dinţi
şi că nu mă mai salută copacul gică,
Cel cu care eram odată fraţi de nervură..
Mi s-a făcut târziu, bătrâne,
şi mă latră orbul găinii, nu al stelelor,
Plus că nu mai am success la femei,
la zeiţele cu sânii filosofi,
Nici măcar Dora nu mai vrea să mă asculte,
De la o vreme şi-a astupat urechile
cu dopuri de Cotnari să nu-mi mai audă gura poietă,
De aceea mă îndrept către Spre
O fi mai bine acolo, o fi mai de bun simţ..
Şi-s adus de spate vrăjitoreşte, dar de-o votcă,
de-o votcă mă mai pot apleca
Până la tine mă, derbedeule şi mucosule
(…)
Dar nu de asta îţi scriu, lasă-mă pe mine,
Eii, ia spune-mi, cum e cu fata aia, păi ce,
eu n-am văzut cum o priveşti?
Îţi zic eu mă, derbedeule, trage-o de mameloane
cât încă se mai gandeşte la tine..
Că apoi.. apoi e prea târziu.
Bătrâne, de la o vreme tristeţea mă ţine în bas
Dar de toate astea mă doare în cenuşă, ca să zicem aşa. _________________ fiecare om gaseste in mine ceea ce este el insusi... |
|